Mitologia greacă a avut o influență amplă asupra culturii, artelor și literaturii civilizației
occidentale și rămâne parte a limbajului și moștenirii occidentale. Poeții și artiștii din
timpurile antice până în prezent au dobândit inspirație din mitologia greacă și au
descoperit relevanță și semnificație contemporană în teme.
Mitologia greacă este una dintre mitologiile cele mai temeinic prelucrate poetic, astfel că
dispune aproape numai de izvoare literare și filozofice, speculații anecdotice,
antimitografii, eseuri teologice și rareori de informații ale istoricilor, capturate direct din
tradiție.
În afară de acest depozit narativ din literatura Greciei antice, reprezentările picturale ale
zeilor, eroilor și episoadelor mitice înfățișate în mod vizibil în picturile de pe vase și pe
decorația de ofrande votive și multe alte artefacte. Designurile geometrice de pe ceramica
secolului 8 î.e.n. prezintă scene din ciclul troian precum și aventurile lui Heracle. În
perioadele arhaică, clasică și elenistică, apar scenele homerice și alte scene mitologice,
completând mărturiile literale existente.
Cea mai fascinantă modalitate de a face cunoștință cu zeii Greciei Antice nu este prin
intermediul unei lucrări de specialitate, ci prin uluitoarea „Iliada”, poemul epic atribuit lui
Homer. Este considerată a fi prima operă literară europeană, iar unii o apreciază, până în
ziua de azi, drept cea mai impresionantă. Deși focusul Iliadei e reprezentat de Războiul
Troian, nu putem uita de faptul că Homer îi intercalează cu grație și pe locuitorii Olimpului;
aceștia sunt la fel de interesați precum muritorii de rând de soarta celui mai mare conflict
al Antichității. Astfel, de partea grecilor sunt Hera, Atena și Poseidon, printr-un concurs de
împrejurări, iar de partea asiaticilor Apollo și Afrodita, în principal. Până și marele război
începe nu de la frumusețea Elenei, ci, în perspectiva lui Homer, de la proverbialul duel
dintre Zeița frumuseții, Afrodita, Regina zeilor, Hera, și zeița Războiului, Atena, care îi cer
prințului troian Paris să o declare pe cea mai frumoasă, promițându-i fiecare o răsplată.
Paris o alege pe Afrodita ce îi oferă accesul către cea mai frumoasă femeie din lume,
Elena, și de aici începe totul. Ceea ce captivează în cazul „Iliadei” este personalizarea
zeilor: de la nemuritori intangibili aceștia devin la fel de pasionali precum muritorii,
invidioși, geloși, supuși greșeli și, mai presus de toate, vulnerabili fără să o realizeze.
Poemul epic te va introduce într-un război ce reia conflictele din cer, în ceea ce este
considerată încă cea mai fascinantă bătălie a tuturor timpurilor.
